Quantcast
Channel: auto – Petreanu.ro
Viewing all articles
Browse latest Browse all 44

Înapoi în țara barbarilor auto

0
0

Grecia. O tavernă pe plajă (chiar, ați mai văzut în vreo altă țară atâtea cârciumi cu mese așezate chiar pe nisip, la doi pași de mare?) Suntem într-un sat care pare a fi preferat de autohtoni; sunt puțini turiști străini. E sâmbătă seară și grecii mănâncă, beau și se veselesc zgomotos. Pe mese, caracatiță la grătar, pești de toate felurile, câte o musaca pe alocuri – și băutură, peste tot băutură: vin alb, cel mai adesea, dar și ouzo sau bere. După câteva ore de-nfruptare, stropite din belșug cu licori alcoolice de toate felurile, grecii se urcă în mașinile lor vechi și ponosite și pleacă spre case – marea nu e niciodată departe în Grecia, ce rost are să-ți iei cazare lângă plajă când alternativa e-un drum de-o oră, două?

Mă uit nedumerit la șoferii lor, care se urcă băuți la volan. Cum se poate ca toți să bea iar Grecia să aibă, anul trecut, cel mai mic număr de morți în accidente rutiere de la aderarea la Uniunea Europeană? Atenție, nu e cel mai mic număr din Uniune (acest loc e deținut de Suedia), dar valorile sunt în scădere constantă iar în 2019 au fost la cel mai mic nivel.

Grecii, așadar, înregistrează 65 de morți în accidente rutiere la milionul de locuitori.

Spre comparație, noi, românii, suntem la 96 de morți pe șosele la milionul de locuitori. Acestea sunt date oficiale ale UE [1]:

Ceva interesant reiese din aceste statistici.

Spre deosebire de greci, noi avem toleranță zero în Codul Rutier față de consumul de alcool la volan. Nu e permisă niciun fel de alcoolemie, oricât de scăzută. Până la un anumit nivel, e contravenție, care se lasă cu amenzi și ridicarea permisului. Peste nivelul respectiv, e infracțiune: ajungi la judecată și riști o condamnare (fie ea cu suspendare).

În Grecia, însă, este acceptată legal o concentrație de 0,5 g/l – asta pentru “conducători auto standard”; pentru motocicliști, șoferi profesioniști sau începători limita este 0,2 g/l.

De altfel, în majoritatea țărilor europene Codul Rutier permite o anumită concentrație de alcool în sânge.

În Italia, limita e 0,5 g/l; în Franța, tot 0,5 g/l; la fel și în Spania, 0,5 g/l; tot 0,5 g/l e limita și în Germania; chiar și la bulgari, limita este de 0,5 g/l; în Lichtenstein, însă, limita legală e 0,8 g/l; în Malta, tot 0,8 g/l; la fel și în Marea Britanie (chiar dacă, tehnic, UK nu mai este în UE), limita legală e tot 0,8 g/l.*

De fapt, “toleranța zero” față de consumul de alcool la volan este o excepție în Uniunea Europeană. Doar 4 țări din 27 nu permit niciun fel de alcoolemie când ești la volan. Aceste 4 țări sunt România, Republica Cehă, Slovacia și Ungaria.

Cehia, Slovacia și Ungaria nu doar că au rata de mortalitate din accidente rutiere mai mică decât cea din România (firește, noi suntem pe primul loc), dar niciuna dintre ele nu se află în top 3 – de fapt, ungurii sunt pe locul 8, cu 62 de morți/milion, cehii pe 11, cu 58 morți/milion iar slovacii pe 14, chiar la media europeană, cu 51 morți/milion.

Pe primul loc suntem noi, știm asta – iar pe locul doi, bulgarii, cu 89 de morți/milion.

Carevasăzică, România, cu “toleranță zero” la consumul de lacool la volan, are cei mai mulți morți pe șosele din UE raportat la populație.

Bulgaria, cu o limită legală de 0,5 g/l, e pe locul 2.

Din aceste diferență reiese, paradoxal, și numitorul comun al acestei situații.

Suedia, cu cea mai mică mortalitate rutieră, permite 0,2 g/l; următoarea în top, Irlanda, acceptă o alcoolemie de 0,5 g/l; antepenultima este Malta: 0,8 g/l.

Dar iată că în partea asta de lume, adică în România și Bulgaria, indiferent că e interzis sau permis să bei (puțin) la volan, tot se moare cel mai mult în accidente rutiere.

Și atunci, poate că nu alcoolul la volan e principalul motiv al masacrului de pe șoselele noastre?

E foarte simplu să înțelegi, de fapt, care e motivul. E suficient să șofezi în Grecia un timp, apoi să traversezi Bulgaria în drum spre România. Sau să șofezi în Europa și să revii acasă la volan.

În general, grecii – că de la vacanța în Grecia am pornit – merg cuminte în coloană, în limitele regulamentare de viteză (sau pe acolo), nu fac depășiri riscante și nu dau aproape niciodată senzația de nervozitate și nesiguranță. Nu sunt cei mai buni șoferi din lume, dar sunt ok.

Dar dacă vezi o mașină scumpă, condusă belicos de un șofer nervos, care “face crețuri” în trafic, depășește riscant, face tailgating agresiv și accelerează brutal doar ca să frâneze, imediat, la fel de brutal, poți fi sigur că-i român sau bulgar – pe verificatelea.

Nu spun că n-au și grecii poamele lor și nici nu-i consider îngeri pe șosele (scuteriștii lor pot fi înfricoșător de surprinzători, dar asta doar până le înțelegi logica), dar nici nu se compară cu românii și bulgarii. Aceștia sunt atât de needucați în privința conducerii preventive, șofează atât de prost și de riscant, forțează limitele traficului și creează situații periculoase atât de des încât îi recunoști de la o poștă.

Grecii își privesc mașinile ca un mijloc, nu ca un scop în sine – un mijloc de a ajunge undeva la o plajă drăguță, unde să mănânce un pește la grătar și să bea o retsina cu prietenii, după care să se ducă acasă, bucuroși că au mai trăit o zi grozavă în țara lor binecuvântată, gata s-o ia de la capăt cu viața frumoasă mâine.

Românii și bulgarii au, în Grecia, cele mai scumpe și mai noi mașini din ce vezi pe șosele. Ei și le privesc ca un scop în sine, nu ca un mijloc. Sunt atât de complexați și de nesiguri de masculinitatea lor încât simt mereu nevoia să demonstreze ceva – că pot să dea la o parte cu farurile restul mașinilor din trafic, că pot să “forjeze”, să depășească orice, oricând, oricum.

Cu această mitocănie ei vin de acasă. Șofați oriunde în Europa și veți simți din plin diferențele când veți ajunge în România (sau veți traversa Bulgaria). Aici, un număr regretabil de mare de șoferi nu înțeleg nimic sau, mai rău, înțeleg taman pe dos principiile traficului auto preventiv și defensiv. Că prioritatea se primește, nu se ia, că mașina este o armă încărcată, că orgoliile n-au nicio semnificație când ai de pus în balanță o tablă cu sănătatea familiei tale etc, etc.

Ce mă enervează cel mai tare este că știm, cu toții, ce trebuie făcut pentru a rezolva situația asta, că suntem de acord, cu toții, ce trebuie făcut și, cu toate acestea, legiuitorul și executivul nu mișcă un deget, de zeci de ani, pentru a organiza o educație rutieră coerentă și eficientă. E strigător la cer, pentru că pasivitatea aceasta omoară mii de oameni pe șosele în fiecare an – de zeci de ani.

Aș vrea să nu se înțeleagă, cumva, că pledez pentru ridicarea limitelor de alcoolemie în România. În niciun caz. Imaginați-vă ce s-ar întâmpla pe șoselele noastre dacă ar fi permis să se mai și bea la volan, Doamne ferește.

Ce vreau să spun este că, după părerea mea, principalul motiv pentru care atâția oameni mor în accidente rutiere în România este lipsa educației, nu alcoolul în sine. Consumul de alcool e un factor agravant al barbariei noastre rutiere. Până n-o să ne civilizăm, nu merităm să primim încrederea legală că putem bea o bere la prânz și să șofăm după aceea, așa cum pot face alții, responsabil.


*) Atenție la două lucruri aici:

1. concentrația de alcool în sânge nu este același lucru cu concentrația de alcool în aerul expirat. O regulă simplă, chiar dacă nu foarte exactă în orice condiții, e să împarți la doi – așadar, o concentrație de alcool în sânge de 0,8 g/l este echivalentă, în general, cu o concentrație de 0,4 mg de alcool pur în aerul expirat.

2. Limitele pe care le-am menționat se referă la “conducători auto standard” – adică șoferi obișnuiți. Pentru începători, profesioniști, conducători de vehicule pe două roți etc limitele pot varia sensibil și sunt, întotdeauna, mai mici. Găsiți aici site-ul Comisiei Europene unde puteți verifica datele pe fiecare țară.

The post Înapoi în țara barbarilor auto appeared first on Petreanu.ro.


Viewing all articles
Browse latest Browse all 44

Latest Images

Trending Articles